Site-ul SIPHD.RO utilizează cookie-uri.
Puteți consulta politica de confidențialitate.
Continuând navigarea pe site vă declarați acordul dumneavoastră.

De acord
Log in Autentificare   Sign up Înregistrare
SINDICATUL
ÎNVĂŢĂMÂNT
PREUNIVERSITAR
JUDEŢUL HUNEDOARA
S.I.P. Hunedoara Aveţi nevoie de Adobe Flash Player.
Ştiri foarte importante .:. Conferința Anuală a CAR (IFN) SIP Hunedoara .:.
Sindicatul eşti tu!     Un sindicat este puternic şi eficient atât cât membrii săi îl fac.     Fiecare din noi face sindicatul să fie ceea ce este!

STIRI
Anul 2013
Luna noiembrie
(20)



Grafic



Educația divizată între buna și reaua credință a sindicatelor
05.11.2013

După ce, în weekend, în centrul Capitalei au manifestat sindicaliștii din sănătate, la începutul acestei săptămâni a venit rândul angajaților din învățământ să își strige nemulțumirile în stradă.

Luni dimineață, câteva sute de membrii ai Federației Sindicatelor din Educație ,,Spiru Haret'' s-au adunat în fața Palatului Parlamentului pentru a protesta, urmând ca Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) să desfășoare miercuri o altă manifestație. Cei din FSLI au organizat și săptămâna trecută acțiuni de protest, intrând trei zile în grevă japoneză și pichetând sediul Guvernului și al USL-ului.

În România, nu există nicio organizație sindicală mare care să reunească toate sindicatele din sistemul educațional. În schimb, avem cele două mari federații din învățământul pre-universitar, FSE ,,Spiru Haret'' și FSLI, cărora li se adaugă Federația Națională Sindicală ,,Alma Mater'', ce reprezintă oamenii din mediul universitar, și diverse asociații ale părinților, elevilor și studenților. Dintre acestea doar cele două federații sindicale preuniversitare au ales să demareze acțiuni de protest, preferând însă să iasă în stradă separat.

Ca cereri, ambele organizații vor alocarea a minim 6% din PIB pentru învățământ, o lege specială pentru salarizarea personalului din educație (didactic, didactic auxiliar și nedidactic), debirocratizarea actului educațional, depolitizarea sistemului de învățământ preuniversitar și deblocarea reală a posturilor didactice auxiliare și nedidactice.

Deși ambele sindicate au liste de revendicări comune, între atitudinea față de guvern a celor de la ,,Spiru Haret'' și modul în care FSLI-ul a decis să se comporte în raport cu executivul există diferențe mari. În primul rând, este vorba despre cum au ales liderii sindicali să-și construiască strategia de comunicare publică premergătoare protestelor.

Încă de vineri, liderul ,,Spiru Haret'', Marius Nistor, a remis un comunicat în care explica motivațiile protestului. ,,Pot să spun că actualul Guvern a avut cea mai lungă perioadă de pace socială. Am tot sperat că promisiunile făcute, înainte de alegeri, vor fi materializate. Nu pot să neg redeschiderea dialogului social și rezolvarea unor probleme din sistemul educațional. Totuși, revendicările principale nu și-au găsit încă soluții. Ne dorim ca prin acest pichet să le arătăm politicienilor că, dacă pe ei nu îi interesează ce se întâmplă cu cei peste 3,5 milioane de elevi și peste 350.000 de angajați din învățământ, pe noi ne interesează'', a afirmat Marius Nistor.

Deși tonul domnului Nistor poate părea la prima vedere categoric, mesajul arată disponibilitatea sidicatului condus de domnia sa de a se așeza la masă și de a negocia cu Guvernul o parte din cereri. Această atitudine este una constructivă deoarece, deși un lider sindical urmărește în primul rând interesele sindicaliștilor pe care îi reprezintă, el nu trebuie să facă acest lucru într-o manieră inflexibilă. Orice negociere între patronate și sindicate funcționează atâta timp cât ambele părți înțeleg că trebuie făcute unele concesii și tocmai aceasta este invitația pe care domnul Nistor o face Guvernului.

Această atitudine nu este împărtășită și de cealaltă federație sindicală din învățământul preuniversitar. De mai multe luni, cei de la FSLI au amenințat cu acțiuni de protest, precizând că singurul mod prin care executivul poate evita mitingurile este să le dea sindicaliștilor tot ceea ce vor. Nu mai devreme de săptămâna trecută, liderul FSLI, Simion Hăncescu, afirma că: ,,Două lucruri așteptăm de la Guvern să vedem ce se întâmplă cu finanțarea, pentru că aceasta e tema discuției, de aici pleacă totul și vrem să vedem dacă Executivul intenționează modificarea grilei din învățământ, pentru că un profesor debutant e muritor de foame, așteptăm și dacă acest lucru se va întâmpla suntem dispuși chiar să renunțăm sau să amânăm acel miting din 6 noiembrie''. Cu alte cuvinte, Guvernul trebuia întâi să cedeze revendicărilor ca mai apoi cei de la FSLI să fie dispuși să se așeze la masa negocierilor. O asemenea tactică de comunicare nu are nimic de a face cu un dialog care se dorește a fi constructiv. Mai degrabă, din mesajul prezentat mai sus, putem deduce o rea-credință din partea liderilor FSLI. Toate declarațiile publice din ultima vreme ale Federației Sindicatelor Libere din Învățământ au fost făcute pe un ton confruntațional.

De asemenea, mai trebuie făcută o precizare, aceea că zilele acestea la București se află o delegație a FMI-ului care analizează principalele elemente ale bugetului pe anul viitor. Mai multe surse din executiv au afirmat deja că și cei de la Ministerul Educației vor o alocare cât mai apropiată de nivelul de 6% din PIB și că vor negocia cu reprezentanții FMI salarii mai mari pentru debutanții din sistemul de învățământ. În acest context, atitudinea celor de la FSLI pare cel puțin ciudată, din moment ce chiar executivul se luptă pentru o parte din cererile lor principale. În loc să aștepte deznodământul acestor negocieri, cei de la FSLI sunt dispuși să meargă inclusiv până la paralizarea întregului sistem de învățământ din România, excluzând în același timp orice formă de dialog. Pentru ce, e greu de spus, deși poate că liderii sindicali sunt nemulțumiți că numai salariile debutanților vor fi indexate, în timp ce salariile lor vor rămâne constante.

Interesele șefilor de sindicate din România au fost întotdeauna de natură să afecteze modul în care se vor desfășura negocierile. Dacă liderii mișcărilor sindicale aveau unele interese dincolo de cele ale membrilor de sindicat, atunci pozițiile luate în acțiunile de protest au fost întotdeauna extrem de conflictuale și consensul cu executivul a fost mai greu de realizat. Drama actualelor mișcări de protest ale sindicaliștilor din educație este aceea că ele divizează întreg sistemul în funcție de buna sau reaua-credință a reprezentanților profesorilor față de un dialog efectiv cu Guvernul. Dacă deznodământul actualului conflict social va fi în defavoarea profesorilor, o asemenea ruptură nu este decât de natură să delegitimeze și mai tare mișcarea sindicală din România.

(Sursa: http://www.obiectiv.info, autor Ștefan Ionescu)




Prima pagină| Ştiri| Revista presei| Presa despre noi| Buletin informativ / Informări| Puncte de vedere| Documente MEN, ISJ, CCD...| Despre noi| Informaţii utile| Legislaţie| Consultaţii juridice| Procese| Turism| C.A.R.| Contact| Legături utile| Dialog social şi advocacy| Forumul S.I.P. Hunedoara| Membri de sindicat| Concurs de fotografii| Galerie Foto| Căutare articole| Zile libere| Flux de ştiri RSS| English Summary| Webmaster| Harta site-ului| Cookie
© 2002-2015 S.I.P. Hunedoara. Toate drepturile rezervate.
Rezoluţia recomandată: 1024x768.
Au fost 4154277 vizite, începând din 14.10.2011.


SIP Hunedoara